Zile triste, zile singure sau poate doar eu sunt trista si poate doar
eu sunt singura. Cu toate astea zilele triste vin dupa ce tu incepi sa
absentezi din viata mea. Desi la inceput nu-mi dadeam seama acum
realizez ca e greu. Dupa ceva vreme realizez unde am gresit. Realizez ca
atunci cand imi spuneai aia nu e bine chiar nu era bine. De ce mereu
tanjim dupa un lucru abia dupa ce il pierdem si nu invatam sa-l apreciem
la adevarata lui valoare cand inca il avem?

De ce e lumea asa egoista uneori? Sau poate doar eu sunt cea egoista.
Nu mi-a spus-o o singura persoana, dar am zis ca trebuie sa fie o
aiureala. Chiar asa era – eram egoista. Ma gandeam la mine mai mult
decat la tine, greseam si dupa realizam, scuze nu aveam eu treaba cu ele
si tot asa. Toate astea au distrus eforturile noastre de a duce acest
lucru mai departe. Toate astea m-au distrus pe mine in momentul de fata.
Toate astea ma fac sa fiu acum o persoana singura, care nu prea mai
zambeste si care se retine de la orice. Oricum si indiferenta are
partile ei bune. Acum am constientizat ca uneori e o greseala sa te
destainui in fata unei persoane pentru ca devii vulnerabil. Tot acum am
constientizat ca trebuia sa tin cont de tine mai mult, sa las de la mine
si mai mult si sa gresesc mult mai putin. E greu sa trec peste, dar o
voi face intr-un final pentru ca asta e firea umana. Nu mereu putem
pastra ceea ce credem noi ca e al nostru.
Se spune ca spatiile dintre degete sunt create pentru ca alte degete
sa umple acel gol. Tu ai fost persoana care a umplut nu numai golul de
acolo, dar si cel din suflet. Ai fost persoana care a fost alaturi de
mine cand eram trista, ai fost persoana care s-a bucurat alaturi de mine
cand nu mai puteam de fericire. Am trecut amandoi prin momente frumoase
si momente triste, momente care ne-au maturizat pe amandoi, momente
care ne-au invatat pe amandoi ce greseli sa nu mai facem. Chiar daca am
avut parte de acest sfarsit nu regret nimic si as mai porni inca o data
alaturi de tine chiar daca as sti prin ce urmeaza sa trec.
Dragii mei firea omului e sa mearga mai departe. Orice s-ar intampla
nu va opriti la primul lucru sau prima persoana intalnite. Continuati sa
mergeti mai departe pentru ca nimic nu tine o vesnicie. Invatati din
greseli si creste-ti impreuna cu amintirile care le adunati pe parcursul
vietii.
posted in Gandurile unui suflet
Uite si un post de-al meu :) :D
RăspundețiȘtergere